Consultanță psihologică | Psihoterapie | Psihiatrie | Formare și supervizare în psihoterapie 

Sunt acasă.

Sunt acasă…

Nu știu dacă fatalitatea destinului sau destinul fatalității m-au facut să mă nasc în Cluj dar în aceelași timp știu că acest lucru este valabil pentru toată lumea și doar după acest moment princeps existențial începe liberul arbitru să-și facă apariția la nivel de alegere și angajament personal în relația cu ceea ce înseamnă să ființezi pe pământ ca om și să-ți asumi dorințele și putințele împreună astfel încât să poți ști că în raport cu ceea ce depinde de tine ai facut tot ce era cu putință ca să-ți găsești reprezentarea și identittatea personală. Acest fapt depinde după parerea mea doar într-o oarecare masură de setting-ul vieții, respectiv de locul în care decizi să te stabilești. Deseori le spun pacienților mei că indiferent unde pleacă tot cu ei înșiși pleacă așa că să nu mizeze pe schimbare doar prin schimbarea exteriorului pentru că adevarata schimbare nu poate veni decăt din interior iar aceasta va conduce spre dezvoltarea și creșterea personală a fiecaruia dintre noi.

După această introducere poate că pare evident că am ales ca medic să mă specializez și să practic psihiatria și psihoterapi a, ceea ce aș alege din nou, oricând, indiferent câte vieți aș avea, oriunde pe pământ, pentru că consider că cel mai mare mister de descoperit și decodificat se regăsește în mintea și sufletul uman atât de divers și irepetabil, infinit în posibilitați. Cu atât mai mult mentalitatea și spiritul transculturalității noastre mi se pare extrem de complexă și eclectică, fiind la interfața mentalităților occidentale și orientale , ceea ce face ca oamenii de aici să fie din punctul meu de vedere mai interesanți, mai meditativi dar și pragmatici, mai pasionali dar și mai reci, mai revendicativi dar și delăsători , mai iubitori dar și mai indiferenți , imprevizibilitatea ce îmi creează în fiecare zi a vieții mele o nouă provocare , mă îmbată de curiozitate și suspans, dezvăluindu-mi noi și noi sensuri si idei, credințe și valori pe care doar acasă, în Cluj, îm orașul meu, în cartierul meu , pe strada mea, lângă copacul meu, casa mea, familia mea, prietenii mei, consider că le pot trăi și pot pătrunde și în inima și sufletul meu , creeând între noi un sistem de ventilare și dufuziune a vieții, speranțelor și aspirațiilor atât profesionale cât și personale.
Clujul în sine înseamnă pentru mine mai mult decât rădăcină mea , înseamnă apropierea de tinerețea fără bătrânețe care palpită în jurul meu alături de fiecare student sau medic pe care iî formez în munca mea universitară psihiatrică și de formare profesională psihoterapeutică, dându-mi sensul de a lăsa în urma mea ceva ce mă pasionează , mă reprezintă… un spirit al curiozității, devotamentului și creativității prin care pot spera în continuitatea și perpetuarea acestor valori de-alungul generațiilor fiind din punctual meu de vedere o cale transcedentă de a invinge parțial finitudinea inexorabilă a vieții . Doar prin ceea ce lăsăm în urma noastră putem deveni nemuritori și putem spera în perpetuarea efectului fluturelui la nivel de reprezentare a fenomenului devenirii noastre.

Ca om, ca femeie, ca mamă, ca iubită, ca fiică, ca prietenă, ca psihiatru, ca dascăl, ca psihoterapeut, ca formator, ca suflet, ca minte, ca spirit, nu doar aparțin acestui oras ci doresc și să mă dedic lui în mșsura minuscula și infinetisimală în care reusesc acest lucru, mă simt sigură și stabilă în el, îmi dă forță și elan, îmi dă curajul de a pleca oricând din el pentru a vizita și descoperi întreaga lume stiind că cea mai frumoasă parte a oricărei călătorii este bucuria de a te întoarce acasă tocmai pentru a aduce lumea aici, pentru a o integra în viața ta, pentru a o insera în spiritul citadelei Cluj care se va completa și împlini prin miturile și poveștile care rămân în aerul acestuia, prin conversațiile din cafenele, cluburi , baruri, săli de cinema , săli de teatru, de sport, festivaluri, din trepidația intensă pe care o poate oferi fiecare din noi stabilității și solidității orasului, făcându-l în acest fel să pulseze și să creeze ritmul interior al Clujului, acel lucru greu de înteles pentru unii și care te reține pentru totdeauna aici, “atmosfera de Cluj”. Fiecare pas pe care îl parcurg îl simt, simt pământul și mirosul frunzelor și al ierbii, simt privirea celor din jur, simt copiii mei cum cresc, se dezvoltă și savurează si ei acest spațiu vital, simt diminețile cu roua care ne fac ca atunci cand ne întoarcem din calatorii sa ne determine să poposim cateva clipe “deasupra Clujului” precum Dorotheea din Vrajitorul din Oz, pentru a-l savura, a-l lua în primire și a-i permite și lui să ne primeasca, să ne regăsească tocmai pentru a ne putea regăsi și noi pe noi înșine mai proaspeți și mai îmbogățiți unii de alții… simt apartenența . Suntem unul și aceelași, suntem în simbioză desăvârșită, ne suntem necesari și vitali unul altuia.

Nu stiu dacă fatalitatea destinului sau destinul fatalității m-au facut să mă nasc în Cluj dar ceea ce știu cu siguranță este ca nu ele m-au făcut să rămân în el ci eu însămi, care am ales și aleg în fiecare zi să continui acest lucru și să mă împlinesc prin el, confirmându-mi ca sunt vie și merit să fiu așa .

LIANA DON